PRIMAVARA, de George Toparceanu

După-atâta frig şi ceaţă
Iar s-arată soarele.
De-acum nu ne mai îngheaţă
Nasul şi picioarele!
Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi,
Timpul cald s-apropie.
Primăvara asta totuşi
Nu-i decât o copie.
Sub cerdac, pe lăuruscă,
Cum trecură Babele,
A ieşit un pui de muscă
Să-şi usuce labele.
Păsările migratoare
Se re-ntorc din tropice.
Gâzele depun la soare
Ouă microscopice.
Toată lumea din ogradă
Cântă fără pauză.
Doi cocoşi se iau la sfadă
Nu ştiu din ce cauză.
Un curcan stă sus, pe-o bârnă,
Nu vrea să se bucure.
Moţul roşu îi atârnă
Moale ca un ciucure.
Doar Grivei, bătrânul, n-are
Cu ce roade oasele.
Că de când cu postul mare,
Toate-i merg de-a-ndoasele.
Pentru câte-a tras, sărmanul,
Cui să ceară daune?…
Drept sub nasul lui, motanul
A venit să miaune.
Dar acum l-a prins potaia
Şi-a-nceput să-l scuture…
Peste toată hărmălaia
Trece-n zbor un fluture.
Pe trotuar, alături saltă
Două fete vesele…
Zău că-mi vine să-mi las baltă
Toate interesele!

MARTISOR

Se spune ca 1 Martie reprezenta pe vremea Imperiului roman, Anul Nou. O data cu primavara, incepea si noul an, in luna lui Marte. Marte era zeul vegetatiei, al fertilitatii si al razboiului.

Astfel, firul rosu reprezinta razboiul, iar albul pacea. Impreuna semnifica ideea de dualitate. De asemenea rosul simbolizeaza frumusetea si sanatatea, iar albul puritatea (ghiocelul).

Traditia spune ca Martisorul se poarta din prima zi a lunii Martie, pana cand semnele primaverii sunt clare si evidente: pana cand vin berzele, pana cand infloresc ciresii sau canta cucul. Dupa aceea, nu e bine sa-l arunci, ci martisorul trebuie legat de tulpina unui pom, pentru a avea un an bogat.

1 MARTIE - Martisor

Primavara in suflet ... mereu... si noi oportunitati sa apara precum ghioceii...

Romanța fara ecou (Iubire, bibelou de porțelan), de Ion Minulescu

Iubire, bibelou de porțelan,
Obiect cu existența efemera.
Te regasesc pe-aceeaşi etajera
Pe care te-am lasat acum un an.

 Îți mulțumesc, dar cum, ce s-a-ntâmplat?
Ce suflet caritabil te-a pastrat
În lipsa mea, în lipsa ei, în lipsa noastra?
Ce demon alb, ce pasare albastra
Ţi-a stat de veghe atât şi te-a-ngrijit
De nu te-ai spart şi nu te-ai prafuit?

 Iubire, bibelou de porțelan,
Obiect de preț cu smalțul nepatat!
Ramâi pe loc, acolo unde eşti!
Sa nu ne minți şi daca ne iubeşti,
O!..., daca ne iubeşti cu-adevarat,
Aşteapta-ne la fel, înca un an!
Un an macar, atât, un singur an,
Iubire, bibelou de porțelan

Un an macar, atât, un singur an,
Iubire, bibelou de porțelan!
Un an macar, atât, un singur an,
Iubire, bibelou de porțelan!

Traditii si obiceiuri de Dragobete

Traditiile de Dragobete variaza de la regiune la regiune. Exista zone in care se spune ca cei care sarbatoresc Dragobetele sunt protejati de boli pe tot parcursul anului. Un alt obicei spune ca de Dragobete fetele maritate se spala pe fata cu zapada topita, cunoscuta drept "zapada zanelor", pentru a intampina primavara vesele si sanatoase. Ulterior se imbracau in costume traditionale si porneau la cules de ghiocei si viorele, flori care in unele locuri erau folosite la descantece de dragoste.
O alta traditie spune ca fetele nemaritate mancau paine cu sare, gatita de femeile batrane si apoi isi puneau busuioc sub perna pentru a-si visa ursitul. Explicatia acestui obicei stravechi ar fi ca femeilor li se facea sete in timpul noptii din cauza painii cu sare si astfel isi visau ursitul aducandu-le un pahar cu apa, urmand ca in anul respectiv sa se marite cu cel care li se arata in vis.
 Alte obiceiuri spun ca nu aveai voie sa te certi cu iubitul sau iubita de Dragobete si ca nu trebuia sa iesi la camp sau sa cosi, pentru ca anul sa fie plin de spor si voie buna. De asemenea cei care se iubeau faceau logodne simbolice de Dragobete, iar prietenii baieti sau fete faceau fratii de sange.
Dragobetele se sarbatoreste in zile diferite in functie de zonele tarii si de modul in care s-au pastrat de-a lungul anilor traditiile. In Oltenia, Muntenia si Dobrogea se celebreaza pe data de 24 februarie, iar in Moldova si Bucovina pe 1 martie.

DRAGOBETE - 24 FEBRUARIE - ZIUA INDRAGOSTITILOR

Dragobetele se celebreaza conform calendarului popular pe data de 24 Februarie si potrivit datinilor stravechi este sarbatoarea fertilitatii. In zilele noastre Dragobetele a fost dat uitarii si a fost inlocuit cu varianta importata - Valentine's Day. Exista totusi zone rurale in care traditiile si obiceiurile de Dragobete sunt pastrate cu sfintenie.

Legenda Dragobetelui

Legenda vorbeste despre Dragobete ca fiind o entitate mitologica similara zeilor Eros sau Cupidon care a luat la un moment dat si forma fizica pentru ca se aminteste despre el si ca fiu al Dochiei. Totodata se

spunea ca, avand o personalitate mult mai expansiva, mai vulcanica decat a celor asemanatori lui, devenise un fel de "nas ceresc" pentru ca, inainte de inceputul primaverii el oficia acolo, in spatiul cosmic, nunta tuturor animalelor.
De aceea se si crede ca, pe 24 februarie pasarile nemigratoare sa strang in stoluri, isi construiesc cuiburi si se imperecheaza. Cele care nu reusesc sa faca acest lucru raman fara pui pana anul viitor. Aceasta traditie s-a raspandit cu timpul si la oameni. Fetele si baietii se intalneau, isi alegeau perechea sau pur si simplu isi declarau dragostea pentru ca astfel erau protejati intreg anul de puterea si binecuvantarea Dragobetelui. In unele zone se povesteste chiar despre "goana din ziua de Dragobete" cand fetele si flacaii se adunau in preajma satului de unde, la ora pranzului, tinerele porneau in fuga catre casele lor urmarite indeaproape de baieti. Aceia care reuseau sa-si prinda din urma persoana iubita le puteau fura acestora o sarutare pecetluindu-si astfel legamantul in fata tuturor. Din acest motiv, in universul rural inca mai circula zicala "Dragobetele saruta fetele

DACA..., JOSEPH RUDYARD KIPLING

De poţi fi calm când toţi se pierd cu firea

În jurul tău, şi spun că-i vina ta;

De crezi în tine, chiar când omenirea

Nu crede, dar să-i crezi şi ei cumva;

S-aştepţi, dar nu cu sufletul la gură;

Să nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;

Să nu răspunzi la ură tot cu ură,

Dar nici prea bun să pari, nici prea-nţelept;

De poţi visa – şi nu faci visul astru;

De poţi gândi – dar nu-ţi faci gândul ţel;

De-ntâmpini şi Triumful şi Dezastrul

Tratând pe-aceşti doi impostori la fel;

De rabzi să vezi cum spusa ta-i sucită

De pişicher, să-l prindă-n laţ pe prost;

Când munca vieţii tale, năruită,

Cu scule obosite-o faci ce-a fost;

De poţi să strângi agonisita toată

Grămadă, şi s-o joci pe un singur zar,

Să pierzi, şi iar să-ncepi ca-ntâia dată,

Iar c-ai pierdut – niciun cuvânt măcar;

De poţi sili nerv, inimă şi vână

Să te slujească după ce-au apus,

Şi piept să ţii când nu mai e stăpână

Decât Voinţa, ce le strigă "Sus!"

De poţi rămâne tu în marea gloată;

Cu regi tot tu, dar nu străin de ea;

Duşman, om drag, răni să nu te poată;

De toţi să-ţi pese, dar de nimeni prea;

De poţi prin clipa cea neiertătoare

Să treci şi s-o încerci gonind mereu,

Al tău va fi Pământul ăsta mare,

Dar mai mult: vei fi Om, băiatul meu!

                                                                    traducere de Dan Duţescu

Ion Minulescu - Zambeste

Cand ti se pare atat de greu,

S`asculti cum lumea te barfeste

Atunci, asculta sfatul meu...Zambeste!

Si cand cel ce`l iubesti curat

Nepasator te paraseste,

Nu te uita ca e`nganfat...Zambeste!

Pastreaza`ma in ochii tai

Sa fiu mereu cu tine.

Azi te iubesc mai mult ca ieri

Si ma putin ca maine.

Si daca totusi ma iubesti

Pastreaza`mi amintirea.

Si nu uita ca intr`o zi

Ti`am daruït IUBIREA!

                                                                                  

Avocatul Poporului la Valcea miercuri 24 februarie

Avocatul Poporului acordă audiențe la Biblioteca Judeţeană
Biroul Teritorial Piteşti al Instituţiei Avocatul Poporului organizează în ziua de miercuri 24 februarie 2016, la sediul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul“ din municipiul Rm. Vâlcea, program de audienţe pentru cetăţenii din judeţul Vâlcea, în intervalul orar 11.00-16.00. Înscrierile în audienţă se fac la Centrul de Informare al Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” Vâlcea – parter. Până în acest moment s-au înscris 23 de persoane. Mai sunt disponibile 7 locuri.

Pentru time, Primavara...

                        Şiruri negre de cocoare,

                        Ploi călduţe şi uşoare,

                        Fir de ghiocel plăpând,

                        Cântec îngânat de gând,

                        Sărbătoare…

                        Zumzet viu prin zarzări. Oare

                        Cântă florile la soare?

                        Că pe crengi de floare pline,

                        Nu ştii: flori sunt, ori albine?

                        Pentru cine?

                        Pentru tine, primăvară,

                        Care-aduci belşug în ţară,

                        Care vii,

                        Peste câmpii,

                        Cu bănuţi de păpădii

                        Şi cu cântec de copii!

                                                            Otilia Cazimir

OTILIA CAZIMIR 12 FEBRUARIE 1894- 8 IUNIE 1967

12 februarie 1894, la Cotu Vameş, judeţul Neamţ - s-a născut Otilia Cazimir (d. 8 iunie 1967, Iaşi) a fost o scriitoare, poetă, traducătoare şi publicistă română, supranumită poeta sufletelor simple, fiind cunoscută ca autoare de versuri pentru copii.

Otilia Cazimir este pseudonimul literar al poetei Alexandrina Gavrilescu. Pseudonimul i-a fost ales de scriitorul Mihail Sadoveanu şi de criticul literar Garabet Ibrăileanu. Scriitoarei nu i-a plăcut noul nume: „Daţi-mi voie să vă mărturisesc, după atâta amar de ani, că numele acesta, pe care totuşi l-am purtat cu cinste, nu mi-a plăcut niciodată. N-am nimic în comun cu eroinele legendelor germane, iar cea dintâi Otilie pe care am întâlnit-o în viaţă, fetiţa cu care am stat în bancă în clasa primară, era proastă, grasă şi buboasă ...”.

A folosit şi alte pseudonime, precum Alexandra Casian, Ofelia, Magda, Dona Sol cu care a semnat în presă, mai ales, articolele „feministe”.

A fost cel de-al cincilea copil al învăţătorilor Ecaterina şi Gheorghe Gavrilescu. Şi-a petrecut copilăria în satul natal, iar în anul 1898 familia sa se mută la Iaşi, unde urmează şcoala, liceul, apoi cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie, dar fără a susţine examenul de licenţă.

A debutat în anul 1912 în revista Viaţa românească, cu poezie, iar debutul în proză a avut loc în anul 1919 în publicaţia Însemnări ieşene. Cel dintâi volum de poezii, Lumini şi umbre, i-a fost publicat în anul 1923, la Editura " Viaţa Românească " , urmează volumul de versuri " Fluturi de noapte" , Editura "Cartea Românească", 1927, carte premiată de Academia Română şi de comitetul " Femina Vie- Heureuse" de la Paris, cu premiul Femina.

A colaborat cu publicaţiile Însemnări ieşene, Adevărul literar şi artistic, Lumea-bazar săptămânal , Bilete de papagal, Iaşul nou, Iaşul literar, Orizont, Gazeta literară, Cronica şi altele[3].

Între anii 1937 - 1947 a fost inspector al teatrelor din Moldova, iar din anul 1946 devine colaboratoare permanentă a Editurii Cartea Rusă, unde stilizează traduceri din literatura rusă şi sovietică.

A tradus din literatura franceză (Maupassant), rusă şi sovietică (Gorki, Kuprin, Cehov, Fedin, Gaidar ş.a.).

A decedat la 8 iunie 1967 la Iaşi.

POEZIA ZILEI

 DIMINETII...

Salutare tie, sfanta dimineata,

Cefrumoasa-i lumea la venirea ta!

Fumega pamantul de cereasca-ti fata,

Soarele-ti ofera vesel fata sa.

                                      NICOLAE IORGA

ION LUCA CARAGIALE

1 februarie 1852, la Haimanale, județul Prahova - s-a născut Ion Luca Caragiale (d. 9 iunie 1912, Berlin) - dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.