miercuri, 25 octombrie 2017
La mulți ani, Armatei Române!
Ziua de 25 Octombrie este Ziua Armatei Române, o zi de glorie și de 
cinstire pentru eroismul și jertfele de care, de-a lungul vremii, armata
 noastra a dat dovadă, pentru apărarea unității naționale și 
integrității teritoriale a României.
joi, 19 octombrie 2017
Gib Mihăescu - 82 ani de la moarte
 La 19 octombrie 1935 a trecut în neființă prozatorul şi dramaturgul vâlcean Gib Mihăescu,  cunoscut pentru romanele 
sale "Donna Alba", "Rusoaica", "La "Grandiflora" şi "Femeia de ciocolată".
Absolvent al școlii de ofițeri de infanterie, Gib Mihăescu a participat ca elev-ofițer în 1917, la luptele de la Mărășești-Mărăști-Oituz. A fost decorat pentru acte de bravură în timpul primului război mondial. După război a profesat avocatura la Drăgășani și la Chișinău.
Gib Mihăescu este un scriitor unic în literatura română, un fin cunoscător al obsesionalului erotic care destabilizează psihic şi moral.
S-a stins din viață bolnav de tuberculoză la doar 41 de ani. La vremea respectivă, Mihail Sebastian a scris un necrolog emoționant.
Despre omul Gib. Mihăescu, un lucru mai puțin cunoscut publicului este faptul că era preocupat de astronomie. Acesta îşi construise la Drăgăşani un observator astronomic de uz personal.
sale "Donna Alba", "Rusoaica", "La "Grandiflora" şi "Femeia de ciocolată".
Absolvent al școlii de ofițeri de infanterie, Gib Mihăescu a participat ca elev-ofițer în 1917, la luptele de la Mărășești-Mărăști-Oituz. A fost decorat pentru acte de bravură în timpul primului război mondial. După război a profesat avocatura la Drăgășani și la Chișinău.
Gib Mihăescu este un scriitor unic în literatura română, un fin cunoscător al obsesionalului erotic care destabilizează psihic şi moral.
S-a stins din viață bolnav de tuberculoză la doar 41 de ani. La vremea respectivă, Mihail Sebastian a scris un necrolog emoționant.
Despre omul Gib. Mihăescu, un lucru mai puțin cunoscut publicului este faptul că era preocupat de astronomie. Acesta îşi construise la Drăgăşani un observator astronomic de uz personal.
vineri, 6 octombrie 2017
Premiului Nobel pentru Literatură 2017
Laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din acest an este Kazuo Ishiguro 
Kazuo Ishiguro s-a născut pe 8 noiembrie 1954 în Nagasaki, Japonia, însă familia sa a emigrat în Marea Britanie pe când autorul avea cinci ani. La sfârşitul anului 1970, Ishiguro devenea absolvent al Universităţii din Kent, după care a urmat cursurile de scriere creativă la University of East Anglia.
A debutat ca prozator la 28 de ani cu romanul "Amintirea palidă a munţilor", pentru care a primit premiul "Winifred Holtby din partea Societății Regale de Literatură, tradus ulterior în treisprezece limbi. În 1986 i-a apărut al doilea roman, "Un artist al lumii trecătoare" (Polirom, 2005, 2013), nominalizat în același an la Premiul Booker şi tradus în paisprezece limbi. 1989 este pentru Ishiguro anul cel mai important al carierei, autorul obţinînd cu "Rămăşiţele zilei" (Polirom, 2002, 2012) râvnitul Premiu Booker. În 1995 Ishiguro a publicat "Nemângâiaţii", urmat de "Să nu mă părăseşti" (Polirom, 2006, 2011). În acelaşi an, Kazuo Ishiguro a primit distincţia de Ofițer al Imperiului Britanic pentru Servicii aduse Literaturii şi în 1998, Ordinul de Cavaler al Artelor și Literelor din partea statului francez. În 2015 îi apare romanul fantasy "Uriaşul îngropat" (Polirom, 2015).
Premiul Nobel i s-a acordat "pentru romanele sale de mare forță emoțională care dezvăluie abisul de dincolo de sentimentul nostru iluzoriu de conectare cu lumea" după cum spune motivația juriului.
Kazuo Ishiguro s-a născut pe 8 noiembrie 1954 în Nagasaki, Japonia, însă familia sa a emigrat în Marea Britanie pe când autorul avea cinci ani. La sfârşitul anului 1970, Ishiguro devenea absolvent al Universităţii din Kent, după care a urmat cursurile de scriere creativă la University of East Anglia.
A debutat ca prozator la 28 de ani cu romanul "Amintirea palidă a munţilor", pentru care a primit premiul "Winifred Holtby din partea Societății Regale de Literatură, tradus ulterior în treisprezece limbi. În 1986 i-a apărut al doilea roman, "Un artist al lumii trecătoare" (Polirom, 2005, 2013), nominalizat în același an la Premiul Booker şi tradus în paisprezece limbi. 1989 este pentru Ishiguro anul cel mai important al carierei, autorul obţinînd cu "Rămăşiţele zilei" (Polirom, 2002, 2012) râvnitul Premiu Booker. În 1995 Ishiguro a publicat "Nemângâiaţii", urmat de "Să nu mă părăseşti" (Polirom, 2006, 2011). În acelaşi an, Kazuo Ishiguro a primit distincţia de Ofițer al Imperiului Britanic pentru Servicii aduse Literaturii şi în 1998, Ordinul de Cavaler al Artelor și Literelor din partea statului francez. În 2015 îi apare romanul fantasy "Uriaşul îngropat" (Polirom, 2015).
Premiul Nobel i s-a acordat "pentru romanele sale de mare forță emoțională care dezvăluie abisul de dincolo de sentimentul nostru iluzoriu de conectare cu lumea" după cum spune motivația juriului.
marți, 3 octombrie 2017
Alexandru Averescu - 79 ani de la moarte
La data de 3 octombrie 1938 a încetat din viață Alexandru Averescu. A 
fost  mareșal al României, general de armată și comandantul Armatei 
Române în timpul Primului Război Mondial. A participat la Războiul de 
Independență (1877-1878), la cel de-al doilea război balcanic (1913), la
 Războiul de reîntregire națională (a condus bătălia de la Mărăşti din 
1916).  A fost prim-ministru al României în trei cabinete separate 
(fiind și ministru interimar al 
afacerilor externe în perioada ianuarie-martie 1918). Averescu a fost 
autorul a 12 opere despre chestiuni militare (inclusiv un volum de 
memorii de pe prima linie a frontului) și membru de onoare al Academiei 
Române. Pentru succesele sale militare, în Primul Război Mondial a fost 
decorat cu Ordinul Mihai Viteazul.
Avocatul Poporului - 21 ani de la înființare
La 3 octombrie 1996, Senatul României a adoptat proiectul de lege 
privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului. 
Rolul fundamental al Avocatului Poporului este de a apăra drepturile și 
libertățile cetățenești în raport cu autoritățile publice și în special 
cu cele executive. 
Atribuțiile Avocatului Poporului pot fi consultate aici:
http://www.avp.ro/index.php…
Atribuțiile Avocatului Poporului pot fi consultate aici:
http://www.avp.ro/index.php…
marți, 2 mai 2017
George Ţărnea - E totul rândiut să se întâmple
Cum sa traiesti frumos fara iubire, 
Cum sa visezi, saumbli, ori sa zbori,
Cum sa cuprinzi nelinistea din zori
Si pacea din amurg dintr-o privire?
Cum sa inoti prin marile de flori,
Cum sa te bucuri de intreaga fire
Si viata ta sa-si afle implinire
Fara minunea care da fiori?
E totul randuit sa se intample-
Cu simplitatea unei adieri-
Cand de lumina sufletul se umple,
Dar daca-n schimbul sterpei mangaieri
Ghetarii urii se ivesc la tample,
Nu-ti vei afla iertarea nicaieri.
Cum sa visezi, saumbli, ori sa zbori,
Cum sa cuprinzi nelinistea din zori
Si pacea din amurg dintr-o privire?
Cum sa inoti prin marile de flori,
Cum sa te bucuri de intreaga fire
Si viata ta sa-si afle implinire
Fara minunea care da fiori?
E totul randuit sa se intample-
Cu simplitatea unei adieri-
Cand de lumina sufletul se umple,
Dar daca-n schimbul sterpei mangaieri
Ghetarii urii se ivesc la tample,
Nu-ti vei afla iertarea nicaieri.
Comemorare - George Ţărnea
2 mai 2003, la București murea George Țărnea (n. 10 noiembrie 1945, 
Șirineasa, județul Vâlcea) a fost un poet român, supranumit poetul 
iubirii.
A fost fiul basarabeanului Grigore Țărnea și al oltencei Maria Țărnea - Isărescu. S-a născut în Șirineasa, iar în acte a fost trecut Ghiorghe.
A urmat studiile liceale în Băbeni, la liceul care astăzi îi poartă numele, iar apoi urmează cursurile Facultății de filosofie din București.
A fost căsătorit cu Marta Nora Țărnea, fost deputat, subsecretar de stat și secretar de stat, iar din căsătoria lor au rezultat patru copii: Alexandra (1966), Andrei Bogdan (1972), Marta Maria Georgia (1974) și Ioana Anca Bianca (1984).
La 16 mai 1964 debutează în publicația argeșeană Secera și ciocanul, cu poezia Drumeție, dar adevăratul debut în literatură a avut loc în anul 1967 sau 1968 când i-a fost publicat un grupaj de poezii în Viața românească.
A colaborat la numeroase reviste de literatură: România literară, Contemporanul, Luceafărul, Convorbiri literare, Astra, Tribuna, Steaua, Ateneu, Orizont, Tomis, Orizont literar, Timpul, Ramuri etc.
În anul 1972 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România.
A fost fiul basarabeanului Grigore Țărnea și al oltencei Maria Țărnea - Isărescu. S-a născut în Șirineasa, iar în acte a fost trecut Ghiorghe.
A urmat studiile liceale în Băbeni, la liceul care astăzi îi poartă numele, iar apoi urmează cursurile Facultății de filosofie din București.
A fost căsătorit cu Marta Nora Țărnea, fost deputat, subsecretar de stat și secretar de stat, iar din căsătoria lor au rezultat patru copii: Alexandra (1966), Andrei Bogdan (1972), Marta Maria Georgia (1974) și Ioana Anca Bianca (1984).
La 16 mai 1964 debutează în publicația argeșeană Secera și ciocanul, cu poezia Drumeție, dar adevăratul debut în literatură a avut loc în anul 1967 sau 1968 când i-a fost publicat un grupaj de poezii în Viața românească.
A colaborat la numeroase reviste de literatură: România literară, Contemporanul, Luceafărul, Convorbiri literare, Astra, Tribuna, Steaua, Ateneu, Orizont, Tomis, Orizont literar, Timpul, Ramuri etc.
În anul 1972 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România.
joi, 6 aprilie 2017
07.04.1931 - ziua în care Amza Pellea s-a născut . Astăzi ar fi împlinit 86 de ani .
Chiar dacă Amza Pellea nu mai este printre noi , el a rămas în sufletele noastre . 
El nu mai este pe scena , dar a rămas pe scena inimilor noastre .https://www.youtube.com/watch?v=hLkw2MM1Nr8
El nu mai este pe scena , dar a rămas pe scena inimilor noastre .https://www.youtube.com/watch?v=hLkw2MM1Nr8
Avocatul Poporului acordă audienţe la Biblioteca Judeţeană Vâlcea
Biroul Teritorial Piteşti al Instituţiei Avocatul Poporului acordă 
audienţe pentru cetăţenii din judeţul Vâlcea la sediul Bibliotecii 
Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea în data de 19 aprilie 2017. 
Înscrierile se fac la Centrul de Informare – parter. Până în acest 
moment, s-au înscris cinci persoane. Mai sunt disponibile 10 locuri 
pentru cei interesați.
vineri, 31 martie 2017
Nichita Stănescu - 84 de ani de la naștere
Astăzi, 31 martie 2017, se împlinesc 84 de ani de la nașterea marelui 
poet Nichita Stănescu la 31 martie 1933. Este considerat atât de critici
 cât și de publicul larg ca fiind unul dintre cei mai importanți 
scriitori neo-moderniști ai literaturii române.
miercuri, 1 martie 2017
Ion Creangă – 180 de ani de la nașterea îndrăgitului povestitor
În ziua de 1 martie 1837, la Humuleşti, 
se năștea Ion Creangă, unul dintre clasicii literaturii române,  fiind 
apreciat mai ales pentrut măiestria basmelor, poveștilor și povestirilor
 sale. Ion Creangă este cel care  a reușit performanța de scoată basmul 
din circuitul folcloric adaptându-l pentru literatura cultă.
Deşi în ”Fragment de biografie” Ion Creangă însuşi spune că s-a născut pe 1 martie 1837, data naşterii sale este incertă, deoarece, conform unei mitrici (condici) de nou-născuţi din Humuleşti publicată de Gh. Ungureanu, Creangă s-ar fi născut pe 10 iunie 1839.
Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără: poveştile ”Capra cu trei iezi”, ”Dănilă Prepeleac”, ”Fata babei şi fata moşului”, ”Povestea lui Harap Alb”, ”Ivan Turbincă”, ”Povestea porcului”, ”Punguţa cu doi bani” şi ”Soacra cu trei nurori”; povestirile ”Moş Ion Roată şi Unirea”, ”Păcală”’, ”Prostia omenească” şi ”Ursul păcălit de vulpe” şi evident romanul autobiografic ”Amintiri din copilărie”.
Cantec de primavara de St O Iosif
Infloresc gradinile, 
Ceru-i.ca oglinda;
Prin livezi, albinele,
S-au pornit colinda...
 
Canta ciocarliile
Imn de veselie;
Fluturii cu miile
Joaca pe campie.
 
Joaca fete si baieti
Hora-n batatura.
Ah, de ce n-am zece vieti
Sa te cant, natura!
Ceru-i.ca oglinda;
Prin livezi, albinele,
S-au pornit colinda...
Canta ciocarliile
Imn de veselie;
Fluturii cu miile
Joaca pe campie.
Joaca fete si baieti
Hora-n batatura.
Ah, de ce n-am zece vieti
Sa te cant, natura!
Infloresc gradinele
Ceru-i ca oglinda ;
Prin livezi albinele
Si-au pornit colinda...
Canta ciocarliile
Imn de veselie ;
Fluturii cu miile
http://Versuri.ro/w/ggijjh
Joaca pe campie.
Joaca fete si baieti
Hora-n batatura -
Ah, de ce n-am zece vieti
Sa te cant, Natura!
Ceru-i ca oglinda ;
Prin livezi albinele
Si-au pornit colinda...
Canta ciocarliile
Imn de veselie ;
Fluturii cu miile
http://Versuri.ro/w/ggijjh
Joaca pe campie.
Joaca fete si baieti
Hora-n batatura -
Ah, de ce n-am zece vieti
Sa te cant, Natura!
Infloresc gradinele
Ceru-i ca oglinda ;
Prin livezi albinele
Si-au pornit colinda...
Canta ciocarliile
Imn de veselie ;
Fluturii cu miile
http://Versuri.ro/w/ggijjh
Joaca pe campie.
Joaca fete si baieti
Hora-n batatura -
Ah, de ce n-am zece vieti
Sa te cant, Natura!
Ceru-i ca oglinda ;
Prin livezi albinele
Si-au pornit colinda...
Canta ciocarliile
Imn de veselie ;
Fluturii cu miile
http://Versuri.ro/w/ggijjh
Joaca pe campie.
Joaca fete si baieti
Hora-n batatura -
Ah, de ce n-am zece vieti
Sa te cant, Natura!
Infloresc gradinele
Ceru-i ca oglinda ;
Prin livezi albinele
Si-au pornit colinda...
Canta ciocarliile
Imn de veselie ;
Fluturii cu miile
http://Versuri.ro/w/ggijjh
Joaca pe campie.
Joaca fete si baieti
Hora-n batatura -
Ah, de ce n-am zece vieti
Sa te cant, Natura!
Ceru-i ca oglinda ;
Prin livezi albinele
Si-au pornit colinda...
Canta ciocarliile
Imn de veselie ;
Fluturii cu miile
http://Versuri.ro/w/ggijjh
Joaca pe campie.
Joaca fete si baieti
Hora-n batatura -
Ah, de ce n-am zece vieti
Sa te cant, Natura!
Bun venit Primavara!
Primăvara este anotimpul renașterii, al învierii la viață. Bucurați-vă 
de soare, bucurați-vă de ghiocei, bucurați-vă de frumoasele zile ale 
primăverii și primiți cu drag mărțișorul în sufletele voastre!
Vă doresc să aveți o primăvară minunată, plină de dragoste, fericire, realizări personale și profesionale!
Vă doresc să aveți o primăvară minunată, plină de dragoste, fericire, realizări personale și profesionale!
miercuri, 15 februarie 2017
Titu Maiorescu - 177 de ani de la naștere
  Titu Maiorescu, una dintre personalitățile marcante ale României de
 la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, s-a
 născut pe 15 februarie 1840 la Craiova.  
Academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor român, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de Interne, membru fondator al Academiei Române, Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond și a fost unul dintre fondatorii asociației culturale "Junimea" înființată la Iași în anul 1863, „piatra de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici.
Academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor român, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de Interne, membru fondator al Academiei Române, Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond și a fost unul dintre fondatorii asociației culturale "Junimea" înființată la Iași în anul 1863, „piatra de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici.
joi, 9 februarie 2017
Noi vrem pământ!, de George Cosbuc
ÎN MEMORIA țăranilor uciși în timpul ”Răscoalei țărănești din 1907” începută acum 110 ani pe 8 februarie 1907 la Flămânzi, Botosani.
Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu uciderea unei părți din populația rurală a țării. Principala cauză a fost nemulțumirea țăranilor legată de inechitatea deținerii pământurilor, aflat în mâinile a doar câtorva mari proprietari.
Flămând şi gol, făr-adăpost,
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Şi m-ai scuipat şi m-ai bătut
Şi câine eu ţi-am fost!
Ciocoi pribeag, adus de vânt,
De ai cu iadul legământ
Să-ţi fim toţi câini, loveşte-n noi!
Răbdăm poveri, răbdăm nevoi
Şi ham de cai, şi jug de boi
Dar vrem pământ!
O coajă de mălai de ieri
De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
Băieţii tu-n război ni-i duci,
Pe fete ni le ceri.
Înjuri ce-avem noi drag şi sfânt:
Nici milă n-ai, nici crezământ!
Flămânzi copiii-n drum ne mor
Şi ne sfârşim de mila lor -
Dar toate le-am trăi uşor
De-ar fi pământ!
De-avem un cimitir în sat
Ni-l faceţi lan, noi, boi în jug.
Şi-n urma lacomului plug
Ies oase şi-i păcat!
Sunt oase dintr-al nostru os:
Dar ce vă pasă! Voi ne-aţi scos
Din case goi, în ger şi-n vânt,
Ne-aţi scos şi morţii din mormânt; -
O, pentru morţi şi-al lor prinos
Noi vrem pământ!
Şi-am vrea şi noi, şi noi să ştim
Că ni-or sta oasele-ntr-un loc,
Că nu-şi vor bate-ai voştri joc
De noi, dacă murim.
Orfani şi cei ce dragi ne sunt
De-ar vrea să plângă pe-un mormânt,
Ei n-or şti-n care şanţ zăcem,
Căci nici pentr-un mormânt n-avem
Pământ - şi noi creştini suntem!
Şi vrem pământ!
N-avem nici vreme de-nchinat.
Căci vremea ni-e în mâni la voi;
Avem un suflet încă-n noi
Şi parcă l-aţi uitat!
Aţi pus cu toţii jurământ
Să n-avem drepturi şi cuvânt;
Bătăi şi chinuri, când ţipăm,
Obezi şi lanţ când ne mişcăm,
Şi plumb când istoviţi strigăm
Că vrem pământ!
Voi ce-aveţi îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoşi şi taţi
Noi mame şi surori şi fraţi!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump şi sfânt,
Că el ni-e leagăn şi mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Şi câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat -
Noi vrem pământ!
N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!
Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu uciderea unei părți din populația rurală a țării. Principala cauză a fost nemulțumirea țăranilor legată de inechitatea deținerii pământurilor, aflat în mâinile a doar câtorva mari proprietari.
Flămând şi gol, făr-adăpost,
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Şi m-ai scuipat şi m-ai bătut
Şi câine eu ţi-am fost!
Ciocoi pribeag, adus de vânt,
De ai cu iadul legământ
Să-ţi fim toţi câini, loveşte-n noi!
Răbdăm poveri, răbdăm nevoi
Şi ham de cai, şi jug de boi
Dar vrem pământ!
O coajă de mălai de ieri
De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
Băieţii tu-n război ni-i duci,
Pe fete ni le ceri.
Înjuri ce-avem noi drag şi sfânt:
Nici milă n-ai, nici crezământ!
Flămânzi copiii-n drum ne mor
Şi ne sfârşim de mila lor -
Dar toate le-am trăi uşor
De-ar fi pământ!
De-avem un cimitir în sat
Ni-l faceţi lan, noi, boi în jug.
Şi-n urma lacomului plug
Ies oase şi-i păcat!
Sunt oase dintr-al nostru os:
Dar ce vă pasă! Voi ne-aţi scos
Din case goi, în ger şi-n vânt,
Ne-aţi scos şi morţii din mormânt; -
O, pentru morţi şi-al lor prinos
Noi vrem pământ!
Şi-am vrea şi noi, şi noi să ştim
Că ni-or sta oasele-ntr-un loc,
Că nu-şi vor bate-ai voştri joc
De noi, dacă murim.
Orfani şi cei ce dragi ne sunt
De-ar vrea să plângă pe-un mormânt,
Ei n-or şti-n care şanţ zăcem,
Căci nici pentr-un mormânt n-avem
Pământ - şi noi creştini suntem!
Şi vrem pământ!
N-avem nici vreme de-nchinat.
Căci vremea ni-e în mâni la voi;
Avem un suflet încă-n noi
Şi parcă l-aţi uitat!
Aţi pus cu toţii jurământ
Să n-avem drepturi şi cuvânt;
Bătăi şi chinuri, când ţipăm,
Obezi şi lanţ când ne mişcăm,
Şi plumb când istoviţi strigăm
Că vrem pământ!
Voi ce-aveţi îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoşi şi taţi
Noi mame şi surori şi fraţi!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump şi sfânt,
Că el ni-e leagăn şi mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Şi câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat -
Noi vrem pământ!
N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!
miercuri, 1 februarie 2017
165 de ani de la nașterea lui Ion Luca Caragiale
La 1 februarie 1852 se năștea în localitatea Haimanale (în prezent 
poartă denumirea de I.L. Caragiale ), din județul Dâmbovița, marele 
dramaturg şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români, Ion Luca 
Caragiale. 
Conform singurului document oficial care menţionează naşterea sa la această dată, deși au fost vehiculate şi datele „în noaptea de 29 spre 30 ianuarie” sau „în zorii zilei de 30 ianuarie”.
Ion Luca Caragiale a fost dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român.
La moartea lui Caragiale, survenită subit în data de 9 iunie 1912 la Berlin, departe de țara de care se autoexilase, Barbu Delavrancea menționa: „Caragiale a fost cel mai mare român din câţi au ţinut un condei în mână şi o torţă aprinsă în cealaltă mână. Condeiul a căzut, dar torţa arde şi nu se va stinge niciodată.”
Opera lui Ion Luca Caragiale cuprinde teatru (opt comedii şi o dramă), nuvele şi povestiri, momente şi schiţe, publicistică, parodii, poezii. Caragiale nu este numai întemeietorul teatrului comic din România, ci şi unul dintre principalii fondatori ai teatrului naţional. Operele sale, în special comediile sunt exemple excelente ale realismului critic românesc.
Conform singurului document oficial care menţionează naşterea sa la această dată, deși au fost vehiculate şi datele „în noaptea de 29 spre 30 ianuarie” sau „în zorii zilei de 30 ianuarie”.
Ion Luca Caragiale a fost dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român.
La moartea lui Caragiale, survenită subit în data de 9 iunie 1912 la Berlin, departe de țara de care se autoexilase, Barbu Delavrancea menționa: „Caragiale a fost cel mai mare român din câţi au ţinut un condei în mână şi o torţă aprinsă în cealaltă mână. Condeiul a căzut, dar torţa arde şi nu se va stinge niciodată.”
Opera lui Ion Luca Caragiale cuprinde teatru (opt comedii şi o dramă), nuvele şi povestiri, momente şi schiţe, publicistică, parodii, poezii. Caragiale nu este numai întemeietorul teatrului comic din România, ci şi unul dintre principalii fondatori ai teatrului naţional. Operele sale, în special comediile sunt exemple excelente ale realismului critic românesc.
luni, 30 ianuarie 2017
Dinu Săraru - aniversare
 Astăzi,  30 ianuarie 2017, publicistul, omul de teatru şi scriitorul Dinu Săraru împlineşte 85 de ani. 
Născut în “Oltenia de sub munte”, aşa cum îşi descrie, nostalgic, locurile natale de pe Valea Cernei din judeţul Vâlcea, Dinu Săraru s-a impus în cultura românească printr-un parcurs alternant şi intens. Şi-a început cariera la vârsta de 18 ani, în 1950, la Radio, iar un an mai târziu ajunsese deja să semneze cronici teatrale. S-a remarcat deopotrivă prin articolele publicate în revistele "Secolul XX" şi "Luceafărul", şi prin intervenţiile de la radioul şi televiziunea publică. Multe dintre aceste cronici se regăsesc în antologiile „Teatru românesc şi interpreţi contemporani” şi „Al 3-lea gong”. A fost directorul Teatrului Mic şi al Teatrului Foarte Mic din Bucureşti între anii 1977 şi 1990 şi Director al Teatrului Naţional între 2001 și 2004. A creat „Teatrul Naţional de televiziune” şi Muzeul Teatrului Naţional.
Şi-a slujit cu patimă convingerile pe care şi le-a exprimat mai ales în literatură. În 1974, Dinu Săraru a debutat editorial cu romanul „Nişte ţărani”, cuprins mai apoi în „Trilogia ţărănească”. A urmat romanul “Clipa” şi el o carte-prefaţă a “Trilogiei Dragostea şi Revoluţia”. Nu a separat niciodată în scrierile sale literatura de realitatea a cărui martor atent s-a dovedit a fi. A continuat să publice romane raportate vremurilor trăite: „Ciocoii noi cu bodyguard” în 2002” şi „Ultimul bal la Șarpele Roşu”, în anul 2011.
A fost distins cu numeroase premii literare şi artistice, precum şi cu premiul Academiei Române. Mărturiseşte că nu l-a părăsit niciodată candoarea, după cum nu l-au părăsit nici convingerile, cele care îl ţin necontenit gata să o ia de la capăt.
Născut în “Oltenia de sub munte”, aşa cum îşi descrie, nostalgic, locurile natale de pe Valea Cernei din judeţul Vâlcea, Dinu Săraru s-a impus în cultura românească printr-un parcurs alternant şi intens. Şi-a început cariera la vârsta de 18 ani, în 1950, la Radio, iar un an mai târziu ajunsese deja să semneze cronici teatrale. S-a remarcat deopotrivă prin articolele publicate în revistele "Secolul XX" şi "Luceafărul", şi prin intervenţiile de la radioul şi televiziunea publică. Multe dintre aceste cronici se regăsesc în antologiile „Teatru românesc şi interpreţi contemporani” şi „Al 3-lea gong”. A fost directorul Teatrului Mic şi al Teatrului Foarte Mic din Bucureşti între anii 1977 şi 1990 şi Director al Teatrului Naţional între 2001 și 2004. A creat „Teatrul Naţional de televiziune” şi Muzeul Teatrului Naţional.
Şi-a slujit cu patimă convingerile pe care şi le-a exprimat mai ales în literatură. În 1974, Dinu Săraru a debutat editorial cu romanul „Nişte ţărani”, cuprins mai apoi în „Trilogia ţărănească”. A urmat romanul “Clipa” şi el o carte-prefaţă a “Trilogiei Dragostea şi Revoluţia”. Nu a separat niciodată în scrierile sale literatura de realitatea a cărui martor atent s-a dovedit a fi. A continuat să publice romane raportate vremurilor trăite: „Ciocoii noi cu bodyguard” în 2002” şi „Ultimul bal la Șarpele Roşu”, în anul 2011.
A fost distins cu numeroase premii literare şi artistice, precum şi cu premiul Academiei Române. Mărturiseşte că nu l-a părăsit niciodată candoarea, după cum nu l-au părăsit nici convingerile, cele care îl ţin necontenit gata să o ia de la capăt.
miercuri, 18 ianuarie 2017
18 ianuarie 1936 murea Joseph Rudyard Kipling (n. 30 decembrie 1865, 
Bombay, India) - poet și prozator britanic, laureat al Premiului Nobel 
pentru Literatură în anul 1907. Este celebru prin povestirea sa pentru 
copii "Cartea Junglei" (1894), romanul indian de spionaj "Kim" (1901), 
poemele "Gunga Din" (1892) și "If— " (1895), numeroase schițe și nuvele.
 În 1934 i s-a acordat, alături de William Butler Yeats, Premiul 
Gothenburg pentru Poezie. În timpul vieții a fost considerat un 
remarcabil poet și i s-a oferit un titlu nobiliar și postul de poet 
laureat – ambele refuzate de Kipling.
Grigore Vieru - Eminescu
La zidirea Soarelui, se stie, 
Cerul a muncit o vesnicie,
Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu,
Ne-am ales cu domnul Eminescu.
Domnul cel de pasare maiastra,
Domnul cel de nemurirea noastra-Eminescu.
Suntem în cuvânt si-n toate,
Floare de latinitate
Sub un cer cu stele sudice!
De avem sau nu drepate,
De avem sau nu drepate,
Eminescu sa ne judece.
Mi-l fura, Doamne, adineauri
Pe înaltul domn cu tot cu lauri.
Ma uscam de dor, în piept cu plânsul,
Nu stiam ca dor mi-era de dânsul,
Nu stiam ca doina mi-o furara
Cu stravechea si frumoasa T;ara- Eminescu.
Acum am si eu pe lume parte:
Pot îmbratisa maiastra-ti carte,
Stiu ca frate-mi esti si-mi esti parinte,
Acum nimeni nu mapoate minte.
Bine ai venit în casa noastra,
Neamule, tu, floare mea albastra-Eminescu.
Suntem în cuvânt si-n toate
Floare de latinitate,
Sub un cer cu stele sudice!
De avem sau nu dreptate,
De avem sau nu drepate, Eminescu sa ne judece!
Cerul a muncit o vesnicie,
Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu,
Ne-am ales cu domnul Eminescu.
Domnul cel de pasare maiastra,
Domnul cel de nemurirea noastra-Eminescu.
Suntem în cuvânt si-n toate,
Floare de latinitate
Sub un cer cu stele sudice!
De avem sau nu drepate,
De avem sau nu drepate,
Eminescu sa ne judece.
Mi-l fura, Doamne, adineauri
Pe înaltul domn cu tot cu lauri.
Ma uscam de dor, în piept cu plânsul,
Nu stiam ca dor mi-era de dânsul,
Nu stiam ca doina mi-o furara
Cu stravechea si frumoasa T;ara- Eminescu.
Acum am si eu pe lume parte:
Pot îmbratisa maiastra-ti carte,
Stiu ca frate-mi esti si-mi esti parinte,
Acum nimeni nu mapoate minte.
Bine ai venit în casa noastra,
Neamule, tu, floare mea albastra-Eminescu.
Suntem în cuvânt si-n toate
Floare de latinitate,
Sub un cer cu stele sudice!
De avem sau nu dreptate,
De avem sau nu drepate, Eminescu sa ne judece!
vineri, 6 ianuarie 2017
De vorbă cu iarna - Ion Minulescu
M-am întâlnit cu Iarna la Predeal...
Era-mbrăcată ca şi-acum un an,
Cu aceeaşi albă rochie de bal,
Păstrată vara sus, pe Caraiman...
Călătoream spre ţara unde cresc
Smochine, portocale şi lămâi...
Eram într-un compartiment de clasa I,
Cu geamul mat, pietrificat de ger,
Şi canapeaua roşie de pluş,
Sub care fredona-n calorifer,
Sensibil ca o coardă sub arcuş,
Un vag susur de samovar rusesc...
Şi-am coborât în gară, pe peron,
Să schimb cu Iarna câteva cuvinte...
Venea din Nord,
Venea din Rosmersholm -
Din patria lui Ibsen şi Björnson,
De-acolo unde,-n loc de soare
Şi căldură,
Înfriguraţii cer... Literatură...
Şi m-a convins c-acolo-i mult mai bine
Decât în ţara unde cresc smochine,
Curmale, portocale şi lămâi,
Şi din compartimentul meu de clasa I
M-am coborât ca un copil cuminte
Şi m-am întors cu Iarna-n Bucureşti...
O! Tu, sfătuitoarea mea de azi-nainte,
Ce mare eşti,
Ce bună eşti,
Ce caldă eşti!...
6 ianuarie 1881, la Bucureşti s-a născut Ion Minulescu
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. Ion Minulescu este numit director general al artelor în 1922.
Botezul Domnului - Boboteaza
Astazi e Boboteaza.  Aceasta zi, in fiecare an, este insotita de 
traditia aruncarii crucii in apa. Se spune ca cel care va gasi crucea in
 apa va avea noroc tot anul!
http://www.crestinortodox.ro/religie/botezul-domnului-boboteaza-98634.html
http://www.crestinortodox.ro/religie/botezul-domnului-boboteaza-98634.html
marți, 3 ianuarie 2017
LA MULTI ANI 2017!
La multi ani fericiti, cu multa sanatate, lumina si impliniri si, mai 
ales, sa va ajute Dumnezeu in toate! Un an nou plin de bucurii!
Happy New Year – May the new year bring you greater heights of success and prosperity. Have a happy new year!
Tous mes voeux de bonheur, Pour cette nouvelle année, Du plus profond de mon coeur, Soyez heureux et en bonne santé! Bonne année 2017!
Happy New Year – May the new year bring you greater heights of success and prosperity. Have a happy new year!
Tous mes voeux de bonheur, Pour cette nouvelle année, Du plus profond de mon coeur, Soyez heureux et en bonne santé! Bonne année 2017!
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)