Tudor Arghezi

21 mai 1880, la București s-a născut Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, d. 14 iulie 1967) ... scriitor român cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire și Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română.

9 Mai - Ziua Victoriei, Ziua Europei

9 mai 1945:Al doilea război mondial: La cartierul general sovietic din Berlin se semnează actul de capitulare necondiţionată a Germaniei – sfârşitul celui de–al doilea război mondial.

La 9 Mai 1945, sub loviturile concentrice ale fortelor Natiunilor Unite, Germania nazista a fost silita sa capituleze neconditionat, astfel cel de-al II-lea razboi mondial declansat de axa Berlin- Roma- Tokio, in anul 1939, a luat sfirsit in Europa. In rindul statelor invingatoare se afla si tara noastra, care la 23 August 1944 iese din alianta cu Germania nazista si trece in alianta cu tarile din Natiunile Unite, cu intreg potentialul economic, cu armata de peste 600 de mii de oameni. Pierderile armatei romane in cel de-al doilea razboi mondial 1939- 1945 au fost de peste 850 de mii de militari morti - raniti si disparuti, iar din 1944- 23 august pina la 25 octombrie acelasi an 62 mii militari, pagube materiale si mari distrugeri comise de armatele germane si hortiste ungare.


 Data de 9 mai a fost aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano, din 1985, apreciindu-se că punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a propus Germaniei, dar şi altor state europene, să pună „bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”.Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas catre crearea a ceea ce este astazi Uniunea Europeana.

Ziua Independentei de stat a Romaniei: 139 de ani de la 9 mai 1877

 La 9 Mai 1877, Adunarea Deputatilor a proclamat independenta de stat a tarii. In fata Adunarii, M. Kogalniceanu, ministrul de Externe declara: “Suntem independenti, suntem natiune de sine statatoare..., suntem o natiune libera si independenta”. Proclamarea independentei nationale si declararea starii de razboi intre Romania si Poarta Otomana, inlaturarea raporturilor de vasalitate au avut un puternic ecou la toti romanii, inclusiv la cei din Bucovina, Transilvania si Banat. Dar independenta, fiind proclamata, trebuia consfintita pe campul de lupta si impusa Europei pentru a fi recunoscuta. Guvernul roman, prin agentii sai diplomatici, a cerut guvernelor europene sa recunoasca independenta Romaniei. Turcia a declarat ca isi pastreaza “drepturile intacte” asupra Romaniei. Guvernul englez cerea puterilor europene sa ia masuri energice de pedepsire a Romaniei pentru incalcarea tratatelor. Oficialitatile franceze au primit cu raceala vestea proclamarii independentei Romaniei. Germania impunea Romaniei sa plateasca pe actionarii unui consortiu german, care construise o cale ferata. Austro-Ungaria a adoptat o atitudine rezervata, recomandand si celorlalte tari europene sa ia o hotarare abia dupa razboi. Si Italia a pastrat, oficial, o oarecare rezerva, desi isi exprima simpatia fata de proclamarea independentei Romaniei. Doar Rusia a acceptat independenta ca un fapt implinit.
 Dupa istoricele lupte de la Plevna, Rahova si Vidin, cu pierderi insemnate de ambele parti aflate in lupta, Romania si-a consfintit independenta.
 Participarea victorioasa si eroica a poporului roman la Razboiul din 1877-1878 a avut o adanca semnificatie morala asupra romanilor, a ridicat constiinta nationala, a creat natiunii romane o stare de spirit optimista, increzatoare in fortele sale si in perspectiva intregirii nationale a patriei. De retinut ca Independenta Romaniei n-a fost obtinuta prin bunavointa puterilor europene, ci prin lupta eroica si prin jertfele de sange ale ostasilor romani, prin contributia maselor populare, care au sprijinit si au dus greul razboiului. Eroismul dorobantilor (al “curcanilor” - cum li se spunea in 1877) a fost imortalizat in documentele si presa vremii, precum si in versurile nemuritoare ale unor poeti romani, dintre care ii mentionam pe V. Alecsandri, cu poezia “Penes Curcanul” si pe G. Cosbuc cu poezia “O scrisoare de la Muselim-Selo”. Si marele pictor Nicolae Grigorescu a glorificat eroismul ostasilor romani in panza sa “Atacul de la Smardan”. Cucerirea independentei nationale a constituit un eveniment de importanta cruciala in dezvoltarea Romaniei moderne.

cultural.bzi.ro

8 mai 2016 - Ziua Tatălui .... este legiferată ca sărbătoare în România începând cu anul 2010.

Dor de tată – Marin Sorescu

Când sunt copiii noştri mici
Noi pentru ei suntem TĂTICI
Ce gingaş e şi sună bine
TĂTICULE, mi-e dor de tine!

Dar anii trec şi deodată …
Nu mai eşti TĂTIC, acum eşti TATĂ
Dar şi aşa tot sună bine
TATA, îmi este dor de tine!

Dar viaţa e un foc de paie
Şi vrei nu vrei, ajungi TATAIE
Iar vorba ta, în râs e luată
TATAIE, ia mai las-o baltă!

Şi-n anii care-ţi mai rămân
Te vor numi doar ĂL BĂTRÂN
Şi vorba lor te năuceşte
BĂTRÂNE, ce-i mai trebuieşte?

Copile, tu să ai ştiinţă
Am fost un tată cu credinţă
Şi din puţin, de-a fost să fie,
Eu am răbdat şi ţi-am dat ţie.

Dar fă-mi, te rog, o bucurie
La cimitir, de vii la mine
Sâ-mi zici ca în copilărie:
TĂTICULE, mi-e dor de tine !

Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

 

---

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

LUCIAN BLAGA

6 mai 1961, la Cluj a murit Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrăm, lângă Sebeș, comitatul Sibiu) - filosof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român. Personalitate impunătoare și polivalentă a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectivă prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea sa în universalitate.

ZOE DUMITRESCU BUSULENGA - 10 de la moarte

Astăzi, 5 mai 2016 se împlinesc 10 ani de la trecerea în nefiinţă a doamnei Zoe Dumitrescu Buşulenga, membră marcantă a Academiei Române, istoric, cercetător şi critic literar de mare valoare pentru cultura naţională
.http://curierulnational.ro/Actualitate/2016-05-05/Acum+zece+ani+a+trecut+in+nefiinta+Zoe+Dumitrescu-Busulenga

GEORGE ENESCU (19 august 1881- 4 mai 1955)

4 mai 1955, la Paris, Franța moare botoșăneanul George Enescu (n. 19 august 1881, Liveni-Vârnav, Botosani, România) - compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor român. Este considerat cel mai important muzician român.
George Enescu s-a născut la 19 august 1881 în satul Liveni-Vârnav din județul Botoșani, în familia arendașului Costache Enescu și a soției lui, Maria, fiica preotului Cosmovici. A fost al optulea copil și primul care n-a murit în copilărie. Numele lui era Gheorghe; părinții lui l-au alintat cu numele „Jurjac”.
A manifestat încă din copilărie o înclinație extraordinară pentru muzică, începând să cânte la vioară la vârsta de 4 ani, iar la vârsta de 5 ani a apărut în primul său concert și a început studii de compoziție sub îndrumarea lui Eduard Caudella. Primele îndrumări muzicale le primise de la părinții săi și de la un vestit lăutar, Niculae Chioru.

Opere
Oedip - tragedie lirică în patru acte pe un libret de Edmond Fleg, Op. 23 (1910-1931)
Simfonii
Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, Op. 13 (1905)
Simfonia nr. 2 în La major, Op. 17 (1912-1914)
Simfonia nr. 3 în Do major pentru orchestră și cor, Op. 21 (1916-1918)
Alte lucrări orchestrale
Poema română, suită simfonică pentru orchestră, Op. 1 (1897)
Rapsodia română nr. 1 în La major, Op. 11 (1901)
Rapsodia română nr. 2 în Re major, Op. 11 (1901)
Suita orchestrală nr. 1 în Do major, Op. 9 (1903)
Suita orchestrală nr. 2 în Do major, Op. 20 (1915)
Suita orchestrală nr. 3 în Re major "Săteasca", Op. 27 (1937-1938)
Muzică de cameră
Cvartete pentru coarde
Cvartet pentru coarde nr. 1 în Mi bemol major, Op. 22, Nr. 1 (1920)
Cvartet pentru coarde nr. 2 în Sol major, Op. 22, Nr. 2 (1950-1952)
Sonate
Sonata pentru vioară nr. 1 în Re major, Op. 2 (1897)
Sonata pentru vioară nr. 2 în Fa minor, Op. 6 (1899)
Sonata pentru vioară nr. 3 în La minor "în caracter popular românesc", Op. 25 (1926)
Sonata pentru violoncel nr. 1 în Fa minor, Op. 26, Nr. 1 (1898)
Sonata pentru violoncel nr. 2 în Do major, Op. 26, Nr. 2 (1935)
Alte lucrări de cameră
Octet pentru coarde în Do major, Op. 7 (1900)
Cantabile și presto pentru flaut și pian (1904)
Dixtuor în Re major pentru suflători, Op. 14 (1906)
Concertstück pentru violă și pian (1906)
Légende pentru trompetă și pian (1906)
Cvartet pentru pian nr. 1 în Re major, Op. 16 (1909)
Impressions d'Enfance (Impresii din copilărie) pentru vioară și pian, Op. 28 (1940)
Cvintet pentru pian în La minor, Op. 29 (1940)
Cvartet pentru pian nr. 2 în Re minor, Op. 30 (1943-1944)
Simfonia de cameră pentru 12 instrumente, Op. 33 (1954)
Muzică pentru pian
Suita pentru pian nr. 1 în Sol minor "în stil vechi", Op. 3 (1897)
Suita pentru pian nr. 2 în Re major, Op. 10 (1901-1903)
Suita pentru pian nr. 3 (Pieces impromptues), Op. 13 (1913-1916)
Sonata pentru pian nr. 1 în Fa diez minor, Op. 24, Nr. 1 (1924)
Sonata pentru pian nr. 3 în Re major, Op. 24, Nr. 3 (1933-1935)