„Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea.” Nichita Stănescu

Limba noastră - Alexei Mateevici

 

31 august - ”Ziua Limbii Romane”

Astăzi, 31 august, sărbătorim ”Ziua Limbii Romane” ... La mulți ani, limbă română! La mulți ani, tuturor vorbitorilor de limbă română! 

Centenarul intrării Armatei Române în Primul Război Mondial

27 august 1916 - 27 august 2016 Centenarul intrării Armatei Române în Primul Război Mondial

În noaptea de 27 spre 28 august 1916, Armata României trecea Carpații în Transilvania, punând stăpânire pe trecătorile Carpaților și angajând lupte la Timișul de Jos, la sud de Sibiu și în apropiere de Orșova.

Treceti batalioane romane Carpatii.Primul Razboi Mondial.

Treceti batalioane romane Carpatii 1916. Romanian Army in The Great War. 

23 august 1944, o controversă a istoriei româneşti

23 august 1944 a constituit un moment de cotitură pentru istoria noastră recentă, deşi actul produs atunci a fost contestat, de-a lungul timpului, de specialiştii în istorie. A fost, de fapt, o decizie de moment, într-un context istoric care nu părea favorabil soartei românilor.
Intoarcerea armelor împotriva germanilor, care ne fuseseră aliaţi, la 23 august 1944 a fost considerată, în acel moment, decizia cea mai potrivită. De altfel, nimeni nu poate explica ce s-ar fi întâmplat dacă am fi mers mai departe alături de nemţi. „Asta nu se poate spune. Problema întoarcerii armelor împotriva fostului aliat a stârnit şi stârneşte în continuare diferite poziţii, pro şi contra. Nu putem să judecăm decât evenimentele care au avut loc şi nu cele ce ar fi putut să aibă loc dacă nu s-ar fi produs evenimentul de la 23 august 1944. Anumite cercuri politice, împreună cu regele Mihai, au considerat necesară această întoarcere, pentru a feri teritoriul românesc de transformarea într-un uriaş teatru de operaţii, pentru a feri locuinţele şi instalaţiile industriale de distrugerea prin bombardamente repetate. De asemnea, s-a considerat că acest lucru va da posibilitatea armatei române de a participa la războiul din vest, iar aceasta a contribuit, într-o anumită măsură, la anularea Dictatului de la Viena la Conferinţa de Pace din 1946. Sigur că au fost şi defecţiuni în legătură cu statutul României între 23 august şi 12 septembrie, dar acestea s-au datorat în mare parte forţelor sovietice, care nu au luat în considerare noul statut al ţării noastre, stabilit prin Proclamaţia regelui în seara zilei de 23 august, la orele 22.00, prin care erau anunţate Naţiunile Unite de ieşirea României din alianţa cu Germania“, ne-a explicat prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei

  Proclamaţia regelui către ţară

 În seara zilei de 23 august, regele Mihai I a citit la radio o proclamaţie prin care anunţa lumii întregi modificările politice, formarea unui nou guvern, ieşirea din războiul contra naţiunilor unite şi alăturarea trupelor noastre coaliţiei antihitleriste. Până la 28 august, Bucureştiul a fost curăţat de forţele germane, iar la 30 august a fost ocupat de armata sovietică. Armistiţiul cu puterile aliate a fost unul dintre obiectivele pe care Guvernul constituit la 23 august 1944, condus de generalul Sănătescu, şi-a propus să-l înfăptuiască de urgenţă. Convenţia de armistiţiu, semnată la 23 septembrie 1944, stabilea obligaţiile economice, politice şi militare ale României. Documentul a fost iscălit, din partea României, de către Lucreţiu Pătrăşcanu, generalul adjutant Dumitru Dămăceanu, Barbu Ştirbei şi Ghiţă Popp, iar din partea aliaţilor de către mareşalul Rodion Malinovski. Iată un fragment din proclamaţie:

„Români, în ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu Puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. Români, un nou guvern de uniune naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a ţării de a încheia pacea cu Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. (...) Români, dictatura a luat sfârşit şi cu ea încetează toate asupririle.“

După preluarea puterii în stat, regimul comunist a declarat 23 august Ziua Naţională a României.

Spre sfârşitul regimului comunist, Nicolae Ceauşescu a transformat titulatura evenimentului în «revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă», toţi românii fiind obligaţi să participe la defilări şi manifestări pe stadioane, în cadrul cărora era aniversată, de fapt, familia Ceauşescu, şi nu evenimentul propriu-zis.

Poezia zilei - În Memoria Marelui Actor Marin Moraru

 Mor actorii - Adrian Păunescu

Câinii mortii reîncep sa latre,
Cinici, pofticiosi, nerabdatori,
Se tot sting luminile în teatre,
Noapte buna, domnilor actori !

Ce se-ntâmpla seamana teribil
Unui zbor cu foarte multe goluri:
În aceasta tara mor actorii
Regretati de propriile roluri.

Tineri si batrâni, la garderoba
Vin sa-si lase cea din urma haina,
Programati sa intre în spitale
Ca sa poata sa se stinga-n taina.

Nu mai vor aplauze si bisuri,
Nu mai vor sufleori, lumini si farduri,
Ar mai zabovi doar ca sa-si rupa
Propriile afise de pe garduri.

 Mor actorii parasiti de public,
Teatrul însusi este o fantoma
si la catafalc le stau de garda
Rolurile care intra-n coma.

 Ne-au facut sa plângem si sa râdem,
În momente bune sau mizere,
Astazi, cu privirea zavorâta,
Ei îsi joaca ultima tacere.

 Ce ciudat, acum, când mor actorii,
Tragedia ce-au jucat-o moare,
Pentru a afla ca fara dânsii
Tragedia noastra e mai mare.

George Enescu - Rapsodia Romana Nr. 1 (completa) dirijor Sergiu Celibidache

Bună dimineața, România! Bună dimineața, români! Ar fi o lipsă de respect să nu începem ziua cu „Rapsodia Română” a marelui nostru compozitor, George Enescu ... la 135 de ani de la nasterea lui, la Liveni- Vârnav, Botosani.
George Enescu - Rapsodia Romana Nr. 1 (completa) dirijor Sergiu Celibidache

Tema pentru acasă, de Nicolae Dabija

E un roman pe care nu puteți să-l ratați, o capodoperă a scrisului frumos, o miniatură a Adevăratului. Tema pentru acasă îmi pulsează și acum în fiecare venă, iar scrisul lui Dabija mă cuprinde din toate cotloanele minții, mă ademenește, mă conduce prin întuneric, mă omoară, pentru ca mai apoi să mă re-aducă la viață.

Istoricul Neagu Djuvara împlinește 100 de ani !

În 1937 devine licențiat la Sorbona (istorie), iar în 1940 își ia doctoratul în drept la Paris. Mai târziu reia studiile de filozofie la Sorbona, unde obține în 1972 doctoratul de stat, iar în 1987 a obținut Diploma Institutului Național de Limbi și Civilizații Orientale (INALCO) din Paris.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a participat la campania din Basarabia și Transnistria ca elev-ofițer de rezervă (iunie-noiembrie 1941), fiind rănit în apropiere de Odessa.
În mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm la 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. Numit secretar de legație la Stockholm, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, după care alege calea exilului în Franța și militează în diverse organizații din diaspora. A fost secretar general al Comitetului de Asistență a Refugiaților Români de la Paris, și a activat la Radio Europa Liberă, Fundația Universitară ''Carol I'', Casa Românească, etc.
În 1961 a plecat în Africa, în Republica Niger, unde a stat douăzeci și trei de ani în calitate de consilier diplomatic și juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine (1961-1984), călătorind mult în Africa, Europa și America. Concomitent a fost și profesor de drept internațional și de istorie economică la Universitatea din Niamey.
Din 1984 a fost secretar general al Casei Românești de la Paris, iar după Revoluția din decembrie 1989 a revenit, în 1990, în România.A fost profesor-asociat la Universitatea din București (1991-1998). Este membru de onoare al Institutului de Istorie ''A.D.Xenopol'' din Iași și al Institutului
  de Istorie ''Nicolae Iorga'' din București.

 La mulți ani, Domnule Neagu Djuvara!

Sarbatoarea Graului - Editia a X-a - Ziua Comunei Lacusteni

Consiliul Local si Primaria Comunei Lacusteni, va invita Duminica 14 august 2016, la manifestarile organizate cu ocazia Zilei Comunei Lacusteni.
Programul se desfasoara incepand cu orele 17.00.
Va asteptam cu drag!

Thomas Mann - 61 de ani de la moarte

La 12 august 1955, trecea în nefiinţă scriitorul german Thomas Mann, laureat al premiului Nobel pentru Literatură - 1929. Mann este considerat ca fiind cel mai mare scriitor german modern.
sursa foto: cuvintecelebre.ro

‪

Alexandru Philippide, întemeietorul şcolii de lingvistică de la Iaşi - 83 de ani de la moarte.

Pe 12 august 1933, se stingea din viaţă lingivistul şi filologul român Alexandru Philippide, membru al Academiei Romane, considerat intemeietorul scolii lingvistice iesene.

‪

Alexandru Philippide, intemeietorul scolii lingvistice iesene

Alexandru Philippide (n. 1 mai 1859, Barlad – d. 12 august 1933, Iasi) a fost un lingvist si filolog roman , membru titular al Academiei Romane , profesor…

cultural.bzi.ro

Ion Barbu (Dan Barbilian) - 55 de ani de la moarte

Astăzi, 11 august 2016, se împlinesc 55 de ani de la trecerea în nefiinţă în anul 1961, a poetului şi matematicianului Ion Barbu (Dan Barbilian), reprezentant al modernismului literar românesc, cunoscut prin volumele sale de poezie precum "Joc Secund", "După melci", "Ochean".
sursa foto: adevarul.ro

‪

Avocatul Poporului acordă audienţe la Biblioteca Judeţeană Vâlcea

Biroul Teritorial Piteşti al Instituţiei Avocatul Poporului acordă la sediul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul”, audienţe pentru cetăţenii din judeţul Vâlcea în ziua de 31 august 2016. Mai sunt disponibile 2 locuri. Înscrierile se fac la Centrul de Informare al Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” – parter. Luna viitoare audienţele vor avea loc pe data de 21 septembrie 2016.

Cella Delavrancea - 25 de ani de la moarte

Pe 9 august 1991 trecea în nefiinţă la vârsta de 104 ani, scriitoarea, pianista şi criticul muzical Cella Delavrancea, fiica cea mare a scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea

http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/08/09/documentar-25-de-ani-de-la-moartea-prozatoarei-si-pianistei-cella-delavrancea-08-24-01

„Trăieşte fiecare zi (...) Nu te gândi la ziua de mâine. Pâna mâine mai e... Ziua de ieri a trecut, să trăim ziua de azi….” (Regina Ana)